Poezii: Mi-e dor...

Volumul "Mi-e dor" îl reprezintă pe Toader Ungureanu printre creatorii de o mare sensibilitate sufletească, cuprinzând o poezie pulsând de o trăire puternică, autentică, într-o expresie de o şocantă naturaleţe.Poetul realizează o adevărată monografie "acolo" când revede meleagul său, lumea mirifică a Dornelor.
Evocă obiceiuri, tradiţii, în poezii de o largă respiraţieColind) sau reânvie figuri reprezentative care şi-au împletit destinul cu cel al poetului. Poetul se dăruieşte şi dăruie. El readuce lumea copilăriei "acum când ceasul vremii n-ancetat să vie"(Gânduri)
Există în poezie un loc "acasă" de unde şi se revarsă amintiri,chemări duioase ale mamei, tatălui, fraţilor, a casei cu prispa de scânduri învechită, cu grădina cu pomii daţi în floare ce amintesc de nostalgia versurilor lui Goga, sau caută răspunsuri, explicaţii, privind trecerea prin scurta viaţă a omului.(Cu ce-am greşit)
Realizate într-o perspectivă a îngemânării poeziei cu propriile fantezii ele induc cititorului senzaţia că participă el însuşi la actul de creaţie şi la potenţarea efuziunii emoţionale create de varietatea sentimentelor exprimate.
Avem în acest volum o poezie izvorâtă dintr-un suflet candid, preaplin de bunătate, care-şi revarsă ca într-un curcubeu luminos sentimentele curate celui apropiat, cititorul.
Reţinem acea simplitate a expresiei liricului de la poezia amplă, la cronica unui eveniment sau condensarea liricului în adevărate bijuterii poetice, ceea ce arată în acelaşi timp căutări şi regăsiri.
Frumuseţea şi simplitatea poeziei universului copilului, fineţea şi naturaleţea dialogului cu omul, cu elementele naturii, subliniază capacitatea poetului de a surprinde în unde nostalgice de doină, crâmpee din viaţa şi trăirile poetului-
Volumul "Mi-e dor" reprezintă găsirea în plan sufletesc a poetului rămas cu unimă curată de copil ce a lăsat în urmă plaiurile mioritice a Dornelor...( Prof.Lucia Peteanu, Gherla)