Poezii: Ganduri pentru prieteni

Volumul"Gânduri pentru prieteni" prilejuieşte cititorului descoperirea altei laturi a eului creator a poetului Toader Ungureanu. Şi aici, se resimte sensibilitatea omului care a coborât de pe mioriticele plaiuri ale Dornelor într-o lume nouă, departe de locurile natale,de casa cu prispă a căror scânduri au îmbătrânit. Acum poate să fie acceptat această lume, să se integreze, să participe la evenimente, la aniversări creând o atmosferă de veselie şi de ce nu euforică. El, poetul, nu se mai simte claustrat,retras, sufletul său e acum prea plin de lumină, de mulţumirea de a fi alături de prieteni, de cei dragi...
"Să lăsăm acuma gluma,
Şi să trecem la concret
Fost-am invitaţi cu toţii
Pare-mi-se la un chef..."

Regăsim în multe poezii ale acestui volum o stare de beatitudine, de o uşoară ironie ce conturează în achip armonios rafinamentul poetic cu efuziunea lirică a creatorului...

"Deci, toamna a venit din nou,
A ruginit frunza din vii,
Încep să cadă stropii mari
A unei toamne, reci, târzii"
Sărbătorirea onomasticii, plecările din colectiv, sunt ocazii cărora sensibilitatea şi fineţea poetului le dă curs şi unde el, omul romantic,visător, uşor melancolic,devine un altul. El polarizează totul,sau observă sufletele descătuşate ale acelora care aniversează,uitând de grija "bilanţului" sau a tratamentului medical.
Să nu uităm că lucrând în lumea medicală,poetul, deşi om al cifrelor, devine şi el "medic"tratând pe cei din jur cu efectul benefic al unei injecţii de veselie şi de bună dispoziţie.

"Ce ochi frumoşi, eh! Ce codane
Chiar să le cerţi-ţi făcea plăcere,
Doctoriţe fiind lăsau privirea-n jos
Recunoscând că sunt...prea tinerele"

Chiar dacă sunt, unele dintre poezii cu o uşoară tentă ironică,veselia ca sentiment predominant, o luminează,dându-i noi valori poetice.

Volumul "Gânduri pentru prieteni este o nouă descoperire a unui om sensibil, trăind cu emoţie şi dăruire orice eveniment. Poeziile sale sunt mici cadouri, pietre preţioase aşezate într-un unic şi minunat şirag al amintirilor de peste ani. (Profesor Lucia Peteanu)